4. Caractere productive

Claudiu_05Rasa cu dublă capacitate (lapte şi carne), capacitatea predominantă fiind producţia de lapte. Producţia medie a rasei este de circa 4.500 kg de lapte / lactaţia cu 3,5% grăsime şi 3,3% proteine, nivel cu totul apreciabil dacă ţinem cont de condiţiile de creştere.

Laptele este adecvat, în special, prelucrării brânzeturilor, operaţie facilitată şi de o răspândire importantă a genotipului BB al k-cazeinei (36%). Acesta este asociat cu viteza mare de coagulare şi de întărire a laptelui închegat (caşului), o mai bună consistenţă a laptelui închegat / caşului , precum şi un randament ridicat.

 

Producţia de carne 

Caracterizându-se printr-o bună capacitate de creştere şi de îngrăşare, valdostana este o rasă orientată spre producţia de carne. Într-adevăr, viţelul deşi este relativ mic la naştere (30- 35 kg) recuperează rapid, înregistrând creşteri ponderale zilnice medii foarte interesante. Produsele obţinute sunt „sonata” (viţelul de 180+220 kg) şi „vitellone uşor” (350+400 kg) din zonele de câmpie cu mari posibilităţi de furaje.

Randamentele de sacrificare sunt în jur de 60%, datorită sistemului osos uşor, iar carnea are o calitate foarte bună.

Caractere de reproducere 

Rasa prezintă o bună fertilitate (cu procent ridicat de reuşită de la pnma inseminare), iar perioadele dintre fătări se încadrează în norma existentă. Evidentă şi longevitatea exemplarelor.

Capacitatea locomotorie 

Această caracteristică este consecinţa deplasări lor pe soluri dure şi stâncoase, tipice păşuni lor alpine care asigură vara hrana cirezilor. Buna capacitate motorie este datorată structurii copitelor (extrem de tari şi de robuste) precum şi constituţiei relativ „uşoare” che permite bovinelor să suporte deplasările lungi între diferitele zione de păşune.

Adaptarea la clima dificilă 

Bovina care se află la păşunat , în fiecare zi trebuie să se confrunte cu diferenţe termice mari în perioada de vară. În anumite cazuri se Înregistrează diferenţe de temperatură de 35°, de la – 3° dimineaţa până la + 32° după -amiaza, diferenţe care sunt insotite de tot atâtea variatii mari de umiditate. La toate acestea trebuie adăugată expunerea prelungită la razele solare, care nu are mCI cea mal mică influenţă asupra păşunii şi nici asupra producţiei de lapte.

 

Rezistenţa la factorii patologiei prezenţi în mod tradiţional în mediul ambiant de creştere 

Cu toată această expunerei la soare , aşa cum s-a arătat mai sus, în perioada estivală, exemplarele din rasele valdostane nu prezintă patologii de natură oftalmică (legată de ochi) sau dermatologică (legată de păr), tipice multor altor rase de bovine. În ceea ce priveşte controalele sanitare, toate crescătoriile sunt supuse în fiecare an verificărilor oficiale pentru depistarea tuberculozei, a brucelozei şi a leucozei enzootice bovină.

Capacitate de reproducere ridicată

Trebuie subliniat uşurinţa evidentă la ratare, o bună eficienţă redproducătoare şi o fertilitate foarte ridicată, dacă judecăm după statisticile fecundărilor artificiale şi naturale nerepetate.

Longevitatea

Nu arareori s-au întâlnit exemplare care de-a lungul perioadei lor de reproducere au fătat mai mult de opt ori.

Capacitate în transformarea furajelor grosiere

Pe păşunile din Alpi , bovina este obligată să consume alimente cu o valoare furajeră scăzută. De asemenea, din cauza condiţiilor meteorologice nefavorabile în timpul cositului, producţia de fân nu este dintre cele mai bune, dar în ciuda acestei situaţiinutriţionale puţin încurajatoare, exemplarele din rasele autohtoneau demonstat nu numai că-şi menţin capacitatea productivă de lapte, dar chiar şi-au mărit-o. Mai trebuie spus că şi astăzi, mai mult de 2/3 din raţia zilnică de consum o reprezintă furaj ele verzi sau uscate.