2. Sistemul de creştere

Vitello_2Sistemul de creştere şi caracteristica raselor

Sistemul tradiţional de creştere a bovinelor în Regiune prevede adăpostirea acestora în perioada de iarnă în fermele aflate în partea de jos a văii, în timp ce în perioada cuprinsă între sfârşitul primăverii şi începutul verii cirezile urcă la păşunat, la diferite altitudini, urmărind ciclul vegetativ al păşunilor.

Alimentaţia este bazată pe fân şi cantităţi modeste de concentrate, exploatându-se păşunatul în perioada de vară, timp de 100-120 de zile.

Majoritatea bovinelor urcă la păşunat, urmărind reînceperea unui nou ciclu de vegetaţie a poienilor şi păşunilor la diferite înălţimi la peste 2500 m.

Bovinele valdostane demonstrează capacităţi optime de exploatare a păşunilor şi adaptare la condiţiile neprielnice de mediu.

În perioada de iarnă are loc majoritatea fătărilor. În perioada de lactaţie ce este stabilită convenţional la 305 zile, vaca valdostană produce 4.500 kg de lapte, ce este transformat, aproape în totalitate, în „fontina d.o.p.” (brânză grasă – denumire origine protejată). „Fontina ” – este o brânză făcută cu lapte în întregime ­nefiert şi cu pastă semifiartă (cheag), necesitând o perioadă de maturizare de aproximativ 100 de zile înainte de a fi consumată.

Viţelul – femelă este destinat reproducerii (ţinut pentru monta) , dacă are calităţile morfologice dorite, în caz contrar este crescut şi îngrăşat, împreună cu viţeii masculi , pentru carne.

Viţelul valdostan prezintă indici medii de creştere în perioada cuprinsă între 0 şi 365 de zile de viaţă, ceea ce corespunde cu 1,2 şi 1,5 kg/zi.

Deci creşterea reprezintă o sursă optimă pentru sacrificarea anuală a viţeilor care într-un an ating în viu, greutatea de circa 380/450 kg .

Lapte, şi carne

Datorită motivelor arătate mai sus, aceste bovine sunt definite animale cu capacitate dublă, deoarece dau rezultate optime atât în ceea ce priveşte producţia de lapte, cât şi cea de carne.

Ca urmnare a gradului lor înalt de rusticitate şi versatilitate, (capacitate) fac cu uşurinţă deplasări lungi pentru a găsi păşuni pe soiurile stâncoase şi tari, unde reuşesc să găsească hrană la cote necesare întreţinerii şi obţinerii producţiei (de lapte şi carne), exploatând condiţii severe de mediu.

În afară de capacitatea lor de a se adapta uşorla condiţii dificile de climă, această rasă de bovine se caracterizează şi printr-o bună rezistentă la boli. Într-adevăr, în ciuda unei expuneri prelungite la razele solare în perioada de vară, aceste exemplare nu manifestă probleme nici de natură oftalmică, nici dermatologică şi nici suferinţe legate de aparatullocomotor.

Alte caracteristici tipice acestei rase – sunt date de rusticitateasa şi de o longevitatepronunţată, însoţită de o capacitate ridicată de reproducere,precum şi de uşurinţaevidentă în momentul fătatului ; de asemenea, aşa cum s-a arătat mai sus, prezintă o predispoziţiepentru consumul de furaje grosiere , cu valoare nutritivă scăzută.  În privinţa controalelor sanitare, animalele care se comercializează pe piaţă provin din crescătorii ferite de tuberculoză, bruceloză şi leucoză enzootică bovină-.

Rasa bovină valdostana Băltata Roşie este una dintre puţinele rase indigene din Italia cu o capacitate deosebită pentru producţia de lapte, care se distinge, în acelaşi timp, datorită capacităţii sale optime pentru producţia de carne şi robusteţii sale organice evidente.

Datorită caracteristicilor sale rustice, productivităţii şi adaptabilităţii, rasa bovină valdostana Băltata Roşie a fost preferată de mulţi crescători din afara zonei tipice de creştere , precum şi celor din străinătate. Pe lângă capacitatea sa dominnantă (producţia de lapte), prezintă şi capacităţi optime de creştere şi îngrăşare : exemplarele sunt precoce şi au un randament bun în vederea sacrificării, ca urmare a volumului scăzut al scheletului.

În consecinţa, ca urmare a motivelor expuse mai sus şi în urma studiului de fezabilitate întocmit, credem că rasa valdostana poate să fie implementată cu bune rezultate în cadrul zonei identificate din România.

Selecţionare

Selecţionarea rasei, avându-se în vedere dubla capacitate referitoare la randamentul la sacrificare şi facilitatea de îngrăşare, are drept scop obţinerea de bovine cu calităţi caracteristice de longevitate, rusticitate şi constituţie robustă, la care se adaugă o conformaţie corespunzătoare şi producţii bune de lapte, cu nivel adecvat de grăsime şi proteine .