1. Caracteristici generale

Vitello_1Val d’Aosta are o suprafaţă de 3.236 km2 din care o treime este aridă, deoarece este situată la altitudinea cea mai înaltă a muntelui. Înălţimea medie a regiunii depăşeşte 2100 de metri. Tocmai într-o astfel de zonă de pe crestele munţior, îndreptate spre cer, unde întâlnim vacile valdostane, de la şes la munte, între o păşune şi alta, urmărind succesiunea anotimpurilor, îşi desfăşoară activitatea operatorii sectorului primar. În domeniul agricol, sectorul zootehnic este, cu siguranţă, cel mai important, atât din punctul de vedere al numărului celor care lucrează aici, cât şi ca cifră de afaceri.

Practica creşterii animaleor garantează aici producţia de brânzeturi şi de carne cu gust şi arome unice.

Conducerea cirezilor de bovine din rasa valdostana asigură conservarea teritoriului montan bine cultivat care se prezintă cu eleganţă în faţa vizitatorului şi în armonie între om şi animal.

Animalele pe care le prezentăm au fost selecţionate cu mare grija în vederea adaptării lor la acest teritoriu nefertil şi din care reuşesc să-şi obţină hrana necesară pentru producerea unor cantităţi apreciabile de lapte, destinate , în special, fabricării brânzeturilor, precum pentru obţinerea unor cantităţi foarte bune de carne.

Originea şi istoricul rasei de bovine valdostane.

Încă din a doua jumătate a secolului XIX se pot găsi documente şi mărturii ale activităţii diferitelor societăţi de crescători care aveau ca sarcină principală aceea a îmbunătăţirii calitative a animalelor, îndeosebi prin alegerea masculului de reproducere, ce urma să fie folosit la fecundarea vacilor aparţinând comunităţii din care provenea.

În anul 1892 – Comisia Agricolă din Aosta, organ constituit având drept scop îmbunătăţirea tehnicilor agricoleşi selectarea capetelor în cadrul crescătorii lor, a întocmit prima carte genealogică pentru bovinele din rasa valdostana .

Au foat identificate în denumirea oficială valdostana Băltata Roşie, valdostana Băltata Neagră şi Bruna.

Ultimele două se deosebesc prin culoarea părului lor şi anume:

• prima se caracterizează printr-un păr negru cu pete albe;

• a doua se recunoaşte după părul său uniform care variază de la negru la roşcat.

În ceea ce priveşte originea acestor rase, Băltata Roşie derivă din bovine cu pete din nordul Europei şi a fost introdusă în Val d’ Aosta către sfârşitul secolului al V-lea d.C. , în timpul Rgatului Burgunzilor.

Băltata Neagră şi Bruna reprezintă bovinele ce aparţin ramurei „Herens” del Valais, populaţia care locuia la început în zona Alpilor, derivând, probabil, din „Bos Brachyceros” .  În special pentru Bruna se presupune o încrucişare iniţială între „Herens” şi valdostana bălţată neagră.